Când secularismul norvegian pune la încercare credința: cazul Martorilor lui Iehova
Ce se întâmplă când o țară extrem de seculară, cum este Norvegia, începe să intervină în modul de viață al credincioșilor? Există îngrijorarea că secularismul dominant riscă să pătrundă prea mult în sfera privată, afectând în special familiile religioase prin intervențiile statului.
Această temă este adusă în discuție de Anders Ryssdal, un avocat norvegian care reprezintă Martorii lui Iehova într-un proces cheie privind subvențiile de stat. Cazul include, de asemenea, anumite școli creștine.
Tensiunea dintre Stat, societate și credință
În cadrul podcastului CNE, moderat de Evert van Vlastuin, Anders Ryssdal a explicat tensiunile tot mai mari dintre credință, stat și societate în Norvegia, una dintre cele mai seculare națiuni ale Europei. Avocatul, care a gestionat multiple cazuri de libertate religioasă, percepe o „amenințare indirectă” la adresa acestei libertăți.
O societate și un stat puternic secularizat pot crea o „stigmatizare” pentru grupurile religioase, potrivit lui Ryssdal.
El oferă exemplul comunității evreiești, care se confruntă deja cu stigmatizarea, ajungând chiar să aibă nevoie de protecție polițienească pentru sinagogă din cauza unui potențial risc personal. Deși creștinii nu se confruntă cu acest risc direct, refuzul guvernului de a acorda fonduri anumitor societăți creștine subminează aceste organizații și le poate duce spre marginalizare. Ryssdal subliniază că libertatea religioasă nu se limitează doar la libertatea de a crede, ci include și libertatea de a te aduna cu alții.
Pierderea subvențiilor și în cazul Școlilor Creștine
Martorii lui Iehova au pierdut toate subvențiile de stat în Norvegia din cauza politicii lor de excludere (ostracizare) a membrilor care duc o „viață păcătoasă”. Această politică este deosebit de controversată în cazul membrilor tineri, cu vârste între 15 și 18 ani, care sunt încă minori din punct de vedere legal.
Deși Ryssdal a obținut o victorie în prima rundă, cazul va ajunge la Curtea Supremă a Norvegiei în 2026 și ar putea redefini limitele libertății religioase în țară.
Problema nu se oprește la Martorii lui Iehova. Școlile creștine asociate comunității conservatoare Menigheten Samfundet sunt, de asemenea, sub controlul Ministerului Educației. Motivul? Acestea nu predau subiectul homosexualității în maniera cerută de stat.
Ryssdal consideră că interferența guvernului este o exagerare. El ridică întrebarea: „Este posibil să predăm atât știința, cât și credința religioasă. Întrebarea este: avem voie să subliniem dimensiunea religioasă?”
Despre finanțarea religioasă
Inițial, fondurile statului erau destinate doar bisericii de stat. Însă, odată cu încetarea statutului oficial al Bisericii Norvegiei, bisericile libere au început să primească și ele finanțare guvernamentală, cu scopul de a crea egalitate juridică. Acest lucru înseamnă că și pastorii din bisericile independente, inclusiv Martorii lui Iehova, primesc fonduri de la Oslo.
Ryssdal recunoaște că acceptarea fondurilor guvernamentale complică problema libertății religioase. El notează: „De îndată ce primești bani de la stat, statul te controlează.”
Cazul Martorilor lui Iehova și al școlilor creștine din Norvegia reprezintă un moment de cotitură pentru libertatea religioasă în Europa. Pe măsură ce societățile se secularizează, tensiunea dintre dreptul unui grup religios de a-și stabili propriile norme și datoria statului de a asigura egalitatea și protecția minorilor devine tot mai acută. Decizia finală a Curții Supreme Norvegiene din 2026 nu va afecta doar subvențiile, ci va stabili un precedent crucial: unde se termină sfera de control a statului secular și unde începe autonomia comunității de credință.
Sursa foto: Anders Ryssdal. Fotografie Glittertind, Canva
Articol preluat de pe cne.news